Despre studiile la Londra

Am raspuns unor intrebari interesante despre studiul in strainatate, un subiect de mare interes, in ultima vreme! Denisa Sava, eleva la Colegiul National Alexandru Ioan Cuza, liceu pe care l-am absolvit si eu in urma cu probabil cateva decenii:))-2 ani si jumatate- mi-a trimis curiozitatile celor care-si doresc sa plece din tara pentru studiile universitare, iar eu am incercat sa raspund cat mai sincer si realist posibil. O miscare inteligenta, mai ales ca interviul va fi publicat in revista liceului si, fireste, multi dintre viitori absolventi de clasa a XIIa vor gasi, poate, niste raspunsuri.

Public interviul pe blog pentru ca foarte multe dintre vizualizarile si cautarile zilnice de aici sunt legate de studiile la Londra, despre oportunitati si multe alte aspecte! Sper sa gasiti…”Niste raspunsuri”.

De ce ai ales sa urmezi cursurile unei facultati in afara Romaniei?

Mi-ar placea sa aduc niste argumente academice insa, in ceea ce ma priveste, nu au existat. Pentru ca domeniul in care vreau sa lucrez mai tarziu, nu are niste cerinte atat de mari din punctul acesta de vedere.
Pe scurt, motivele pentru care am plecat sa studiez la Londra au fost pur personale. In liceu, am fost un elev si o persoana complexata. Am considerat ca in Romania nu voi face decat sa le accentuez si atunci, am decis ca e cazul sa plec intr-o tara civilizata, departe de tot si de toate, sa incep o viata noua, sa ma maturizez si sa ma accept asa cum sunt. Iar Vestul ofera oportunitatea asta, inainte de a oferi o oportunitate profesionala.

Consideri calitatea invatamantului intr-o universitate din afara superioara celei romanesti?

Mi-e greu sa compar pentru ca nu am urmat cursurile unei facultati din Romania deci nu as avea cum sa vorbesc despre asta. Din informatiile mele, o facultate din Romania te supune la invatatul mecanic si la copiatul de pe net, lucruri mai putin folositoare, finalizate printr-o nota mare pe diploma de absolvire. Nota care nu conteaza absolut deloc! Cat despre facultatile din afara, o sa vorbesc despre sistemul de invatamant din cadrul Universitatii de Arta din Londra- Colegiul de Comunicare, pentru ca si aici, fiecare facultate are propriul stil de lucru. Asadar, ceea ce facem noi in facultate este exact ceea ce vom face pe viitor. Rapoarte pentru diferite companii in domeniul in care vom activa ( de pilda, Relatii Publice si Comunicare, in cazul meu), cercetare si posibilitatea de a face practica de munca si de a scrie despre asta, intr-un mod productiv, reflectiv. Alt avantaj este acela ca respectul pentru profesor nu se rezuma la “domnul” si “doamna”, la a veni la timp la ore sau de a fi altfel decat esti de obicei, mai respectuos, mai sobru. Se rezuma la a fi tu insusi,la a-ti arata calitatile, la a te lauda cu ele si la a fi productiv.
Cat despre notare, nu exista relatia profesor-elev, exista relatia profesor-biroul facultatii unde se depun asa zisele teme- rapoartele si eseurile, prezentarile. Acelea sunt scanate pentru a nu exista sanse de a fi materiale plagiate si, deci, asta iti ofera responsabilitate si independenta vis-à-vis de dependenta de internet. Cartile si biblioteca sunt sfinte, biblioteca este bine dotata si este imposibil sa nu faci fata, tinand cont de numarul de facilitati puse la dispozitie.
Cat de greu ti-a fost sa te adaptezi intr-o lume atat de europeana si cat de solicitante ti s-au parut cursurile?

Mi-a fost extrem de greu! Nu musai din cauza programului incarcat, insa nu e usor sa pleci singur la drum, sa fii singur, sa nu cunosti pe nimeni si sa incepi o viata noua la 18 ani. Cel putin nu atunci cand ai trait toata viata in Romania si ai fost educat sa locuiesti cu parintii pana la o varsta inaintata. M-am integrat insa foarte bine, evident, dupa ce am intampinat anumite dificultati in maniera de comunicare cu colegii mei. Ceea ce mi-a placut in mod deosebit este faptul ca toti colegii mei sunt egali, chiar daca marea lor majoritate sunt odraslele unor regizori si creatori de moda foarte celebri ( fiul lui Stanley Kubrick si fiica designer-ului Vivienne Westwood). Suntem priviti egal si nu se pune problema de favoruri, nu se pune problema ca ei, colegii mei, sa arate ca isi permit financiar anumite lucruri. Dimpotriva, este o moda sa o faci pe studentul sarac, sa mananci cat mai ieftin, sa cheltui cat mai putin in oras si sa porti haine vintage.
Academic vorbind, sistemul de invatamant e total diferit. Am plecat din Romania, unde am fost nevoita sa invat tot felul de lucruri mai mult sau mai putin folositoare, intr-o maniera complet ciudata si anume aceea de a invata pe de rost sau , mai frumos spus, de a asimila informatii fara a le pune in practica. Aici scriu foarte multe eseuri si rapoarte, fac cercetare si folosesc materialele nu pentru a le invata si a le tine minte ci pentru a sublinia niste idei si pentru a demonstra niste beneficii pentru domeniul respectiv.

Acum, luand in considerare intreaga ta experienta, gasesti diferente considerabile intre materialele despre studiul in strainatete prezentate in clasa a XII-a de diverse organizatii si ceea ce este de fapt?

Eu nu mi-am dorit niciodata sa plec afara. De aceea, nici nu am urmarit vreodata materialele prezentate de cate anumite organizatii sau la scoala. Ceea ce insa stiu este ca facultatile din afara care se promoveaza in Romania sunt de temut. Sunt convinsa ca multi dintre viitorii absolventi ai Colegiului Cuza au potential pentru universitati prestigioase din lume. Le recomand sa caute site-urile acelor facultati, sa discute prin telefon cu profesorii sau cu cei din cadrul resurselor umane, cei care se ocupa cu selectia si sa nu se lase inselati de ofertele promovate in Romania. Totodata, le recomand sa nu se bazeze pe burse si alte lucruri promise de catre aceste organizatii. Sa deschida bine ochii pentru ca sunt cheltuieli destul de mari si un job part time, indiferent cat de antrenant este, nu prea ajuta cu cheltuielile de baza: chirie, transport si mancare.
Cum crezi ca te-a influentat aceasta experienta? Te-a ajutat mai mult din punct de vedere academic sau personal?

M-a ajutat enorm de mult pe plan personal. Mi-a schimbat conceptiile de viata, am devenit cu mult mai responsabila, stiu ce inseamna sa muncesc si sa-mi castig singura banii de buzunar ( aici nu exista clasa sociala, chiar daca e tocmai tara unde se pune cel mai mult accent pe asta. Aici studentii , indiferent de cat de bogati sunt, muncesc part time in diferite locuri mai putin glamouroase pentru ca isi doresc independenta financiara, atat cat reusesc), am lasat in urma pretentiile de Galati, cele dobandite de la persoane care traiesc pe spatele lui mami si a lui tati si care nu-si doresc NICIODATA sa evolueze din punctul acesta de vedere. Aici nu exista asa ceva, este o rusine!
Apoi, academic vorbind, simt ca mi se ofera sansa sa ma exprim si sa-mi folsesc creativitatea, sa-mi demonstrez mie ca sunt sau nu capabila sa fac fata unui job in domeniul in care vreau sa activez. Cred ca asta inseamna UNIVERSITATE: sa realizezi daca esti sau nu bun in domeniul tau, sa fii pregatit PRACTIC pentru ceea ce vei face pe viitor si, evident, sa ai si larghetea sa te distrezi cu oameni capabili sa discute si despre un film, si despre o carte si despre chestii neinsemnate, oameni care sa te poata imbogati din toate punctele de vedere!
Cum definesti viata de studenta in Londra?

Cu suisuri si coborasuri, in primul rand! Dar extrem de motivanta! Cel mai mare beneficiu este acela ca te deschizi spre lume, ai sansa sa cunosti oameni diversi, din toate tarile globului, culturi diferite, mentalitati diferite! Stiu ca suna a cliseu, stiu ca asta spune toata lumea, dar chiar te imbogateste experienta asta! Eu cred in sistemul de invatamant din Romania, si la noi se face carte, poate ca nu peste tot, dar avem scoli de prestigiu, fara indoiala! Insa sansa de a te pierde in multime, de a vedea lucruri noi, oameni complet diferiti de tine inseamna mai mult decat absolvirea unor facultati de renume. Pentru ca, inainte de a fi PROFESIONIST e important sa fii un OM de calitate.

Este intr-adevar orientarea profesionala ulterioara facilitata de studiul intr-o universitate europeana?
Nu cred in asta! Cred ca fiecare om are sansa lui si cred in lucruri reale. De pilda, cei mai bogati oameni din lume sunt cei cu cele mai putine studii. Bill Gates este cel mai faimos student de la Harvard care a renunta, inca din primul an, la scoala. Iar exemplele sunt numeroase, nu numai in tarile Vestice sau Statele Unite ci , cu atat mai mult in Romania.
Evident ca o facultate Vestica iti ofera mai multe oportunitati, nu numai in Romania ci peste tot in lume. Insa asta nu te scuteste de efortul pe care trebuie sa-l depui apoi, de interviurile de angajare, de lipsa de experienta pe care o dobandesti apoi, FARA PLATA in ani buni, si de multe alte lucruri.
Esential este ca atunci cand faci alegerea sa mergi si sa studiezi undeva in afara Romaniei, sa o faci din pasiunea de a cunoaste si nu pornind de la ideea ca vei avea mai multe sanse sa-ti gasesti un job bine platit, cu multi 0 si, de preferat in Euro sau Lire Sterline. Daca simti ca ai o anumita conexiune cu tara unde vrei sa studiezi, daca iti place sa cunosti si esti deschis spre nou, cred ca studiul in afara e cel mai bun lucru pe care il poti face dupa absolvirea clasei a XII a.

Semnat: Denisa Sava