Made in South Korea

– articol publicat in editia lunii Octombrie a revistei Explore*.

Scriam in articolele precedente ca 99% dintre colegii mei britanici nu cunosc capitala Romaniei iar restul de 1% o numesc, apoteotic, Budapesta. Cu toate astea, exista si oameni pe aici, e drept nu chiar britanici ci mai degraba de prin Orient care si-au dorit sa vina-n tara lui Dracula pentru ceva experiente sangeroase.

Vorbesc aici despre colega mea de apartament Jungeun Nam si prietena ei, Jaehee Moon. Fetele, originare din Coreea de Sud, da, din tara Samsung-ului, Hyunday-ului si altora brand-uri pe care-I posibil sa nu le pot pomeni aici, au ales ca destinatie de vacanta Gradina Carpatica, tara lui Basescu  si capitala de-I la Bucuresti, evident. Geografic vorbind, fetele habar n-aveau unde-I Romania. S-au scuzat spunand ca, in speta, au ele o mica problema cu obiectul de se dadea  la BAC, pe vremea mea. Nothing personal, sa zicem. Mister Google le-a mai informat ca nivelul de trai in Romania este cu mult mai scazut decat cel din Coreea si s-au gandit, nemteste, sa cheltuie-n jur de 200 de lire sterline ( in jur de 1200 LEI) fiecare, in toata aceasta mirifica perioada. M-au anuntat asta-n prealabil si-am crezut ca glumeau. Dar n-am avut cum sa le condamn din moment ce, oficial, Romania-I o tara Est Europeana, cum le place englezilor sa spuna, cu salarii minime de nimic si, cum si-au spus ele, cu preturi la fel de minuscule.

Sa va spun c-au cheltuit mai bine de 150 lire, fiecare, in doar trei zile de stat la Bucuresti? Si-aici nu includem hotel sau alte forme de acomodare. Prietenul meu Traian ne-a pus la dispozitie penthouse-ul Irimia, celebrul viitor don’ doctor  ocupat fiind cu studiile aprofundate-ntr-ale medicinei.Sa va mai spun c-am fost si-un weekend pe la mare unde doar taxi-ul de la club si pana la hotel, seara de seara, ajungea la nesimtita suma de 90 de Lei?Pentru cei ce frecventeaza, distanta era Fratelli-Hotel Oxford, cativa kilometri, toti parcursi doar in Mamaia. Unde pui ca nu era chiar ieftin sa iei masa in oras, supermarket-urile li s-au parut chiar scumpe si-au vazut mai multe brand-uri de masini de lux decat cosuri de gunoi pe strada.

Experienta-n sine le-a priit. Au dat orezul prajit si sushi-ul coreean pe ciorba cu perisoare, mamaliguta cu branza si sarmalute-n foi de vita. Si-au vazut visul cu ochii cand am vizitat strada cu “printese” si-ale lor castele din Ivesti si s-au intrebat, tot drumul, cum de-n tara unde salariul minim e 150 de Euro pe luna, pot exista astfel de…zeitati arhitecturale.Am evitat sa le raspund dar a venit tata c-o varianta demna de filmele lui Coppola: “Multi dintre tiganii de aici si-au revendicat aurul confiscat de comunisti”. Se zice ca aschia nu sare departe de trunchi, dar la raspunsul asta nici ca m-am gandit.

Dincolo de toate cele, geniala mi s-a parut atitudinea oamenilor. Am facut imprudenta sa iesim la plimbare pe faleza-ntr-o dupa amiaza calduroasa, agitata, poluata si putin prea populata. Am crezut ca nu le mai scot vii de-acolo si, la un moment dat, regretam ca n-am adus cu mine pixuri si-o hartie, sa imparta autografe. M-asteptam ca oamenii sa fie curiosi dar aveam pretentii mai mari de la cei care-au rupt in doua Anglia, Spania, Italia si-au uitat, cu desavarsire, sa vorbeasca-n limba cea romana.Oamenii-s cosmopoliti si nu-nteleg de ce se comportau de parca n-au vazut, n-au auzit.

Per ansamblu, fetele-au plecat c-o amintire chiar frumoasa. S-au pozat, s-au sarutat, au baut si au mancat. Au si vizitat nitel locuri rustice si pitoresti, s-au minunat de frumusetea femeilor si darea de mana a barbatilor si-au recomandat si altor concetateni, pusi pe calatorit, sa faca un popas si-n Romania ca e bine si frumos, iar vara… chiar calduros.

Cand ne-am intors acasa la Londra, proprietarii erau nerabdatori sa vada experienta noastra in Romania. Proprietarii, britanici amandoi, se uita des la “Big Fat Gipsy Wedding”, un reality show care promoveaza nuntele tiganesti aici, si n-au rezerve sa ma-ntrebe, de cate ori se iveste, dac-o sa petrec trei zile si trei nopti la nunta mea,evident  in strada, si daca-I posibil sa vina si ei ca invitati.Le-am aratat ceva poze de la mare si-au crezut ca-s de prin Palma de Mallorca, luate de pe Google. “N-am crezut niciodata ca-n Romania-I atat de frumos!” a tot exclamat David. Si daca tot suntem englezi si-o ardem cu-n umor mai negru, i-am raspuns si eu frumos “N-am crezut niciodata c-ai calatorit mai departe de centrul Londrei”. Saranje (Te iubesc, in limba coreeana) Explore*!

 

fetele2


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s