Maine am sa umplu cerul cu prostii!

E primavara, iarasi primavara, sa-l citesc, frumos, pe Tudor Gheorghe! Si la fiecare inceput al acestui sezon ma gandesc, cu nostalgie, la primaverile petrecute in Romania, la zilele in care sarbatoream evenimentul la scoala, cand imparteam si primeam martisoare, cand ieseam in oras cu familia, mai apoi cu prietenii, si ne bucuram, fiecare, de soare, de flori, de cadouri.

Lucrurile s-au schimbat in timp. Soare nu prea este-n Romania, nici la propriu, nici la figurat. Iernile nu se mai sfarsesc acum la sfarsitul lui februarie, ci cand au ele chef, primavara vine cand i se permite, florile apar acum pe la jumatatea lui aprilie si, da, sunt curioasa daca sunt ghiocei, in tara! Mi-e dor de ghiocei. Cred ca sunt cele mai pure si proaspete flori. Mi-e dor sa vad oameni care vand ghiocei, copii care cumpara pentru mamele lor si agitatia alegerii celui mai frumos cadou.

Imi aduc aminte de primul cadou pe care i l-am oferit mamei de 1 martie. Mergeam cu prietena si colega mea, Cristina, in piata de langa scoala unde invatam, scoala 17. Erau foarte multi vanzatori ambulanti, mai ales in perioada asta. Pe noi, pe mine si Cristina ne incanta cam tot ce stralucea. Adica gablonturi, brose kitsch, felicitari cu fel de fel de floricele. Erau singurele lucruri pe care le gaseam, singurele lucruri pe care ni le permiteam si singura informatie la care aveam acces. Daca revad brosa sau felicitarea pe care i-am cumparat-o mamei, probabil o sa mi se para de un prost gust fantastic. Dar daca ma gandesc cu cata dragoste si caldura am cumparat-o, cat de entuziasmata eram si ce fel am ascuns-o cateva zile, pentru a-i oferi-o chiar de 1 martie, mi se par cele mai frumoase doua lucruri pe care i le-am cumparat vreodata.

Astazi oamenii sunt ahtiati dupa lux, vor masini cat mai mari si mai scumpe. Vor case imense, vor bijuterii si genti de firma, vor glamour, uita sa puna suflet. Uita sa aiba suflet. As da orice sa ma intorc in copilarie, sa strang din sumele modice de buzunar, cativa banuti si sa-i cumpar mamei brosa aia kitsch si felicitarea aia ciudata! Sa scriu urat pe ea, dar din suflet. Simplu. Asta inseamna dragoste, asta inseamna primavara, asta inseamna ghiocel si martisor. Simplitate.

Pentru mine, primavara e curata. Un anotimp care-mi reaminteste ca nimic nu e mai frumos decat SUFLETUL. Cel pe care-l neglijam de fiecare data si-l decoram, in exterior, cu tot felul de kitsc-uri scumpe si fara niciun rost.Si daca ar fi sa-mi pun o dorinta, aceea ar fi : vreau sa fiu copil, vreau sa invat din nou sa apreciez un ghiocel, vreau sa primesc de la tata zambilele alea frumos mirositoare si martisorul ala mic, pus in plic, de la mama. Vreau sa fiu langa ei si sa ne bucuram de noi. Pentru ca o facem atat de rar…

Sa aveti o primavara frumoasa si… cel mai important, amintiti-va ca de multe ori, lucrurile mici valoreaza TOTUL!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s