Becaliada continua…

articol publicat in Explore*, mai 2009

De câteva luni bune citesc despre TABLOIDIZARE și OTVIZARE și mã tot intreb ce-o sã ajungã televiziunea româneascã peste , sã spunem, cinci ani de zile.Îmi imaginez tot felul de scenarii, îmi amintesc de emisiunile de prost gust pe care le-am vazut pe la televiziunile italiene și cred cu tãrie cã așa va arãta și peisajul mediatic din România. În ultima vreme, suntem tot mai pasionați de Magde Ciumaci, Stelieni Ogici și Sexy-Brãilence, Gãlãțence, Moldovence.Le cred pe cuvânt pe pseudo-vedetele guriste care se plâng cã nu mai sunt invitate în emisiuni, evident, sã cânte, din cauza celor care reușesc sã eclipseze prin povești siropoase din viața lor tumultoasã.Foarte… balcanic. Problema e cã noi nu prea suntem balcanici dar ne încãpãțânãm sã fim, cel puțin ca atitudine .Iarãși, aveam senzația cã am scãpat și de datul din buric, acum se dã din toate cele, doar de aia s-a inventat muzica house. Dar nu și nu! N-am scãpat de manele iar faptul cã patru sãptãmâni cât am stat în țarã, la televizor s-au auzit manele și bocete de la înmormântarea nevestei lui Salam, e grãitor!

Credeam cã am scãpat de Becali. Cicã el nu vroia sã mai aparã la televizor, dupã aia, n-a rezistat și a apãrut din nou cã de data asta oile lui vroiau publicitate, iar a fãcut o pauzã cã-n a șaptea zi pânã și Dumnezeu s-a odihnit iar în toți anii ãștia, pânã și Michael Jackson s-a gândit cã n-ar fi rãu sã se mai retragã din când în când pe la Neverland.Iar când ii era lui lumea mai dragã și oile-I dãdeau mai mult lapte, l-au închis ãștia cu gândul cã televiziunile din România n-au mai avut un subiect atât de tare, de când cu dispariția Elodiei. Becali în pușcãrie, Elodia de negãsit, nevasta lui Salam s-a prãpãdit, prea multe nenorociri pentr-o tar-atât de micã, și la propriu, și la figurat.

Bine cã existã Caragiale, bine cã a scris ‘O fãcile de Pasti’ și bine cã i-au dat drumul lui Becali, s-aib-o țara-ntreagã ce rumega. Dupã post, pãzea, a venit potolul!

http://www.exploremag.ro

Geografie britanica

In ultima vreme, am avut multe de facut si nu prea am avut timp sa scriu si aici. Insa trebuie sa va povestesc o chestie veche dar savuroasa.

Stateam de vorba cu un tip de la mine de la facultate pe numele lui Will.Stiind ca sunt din Romania, imi spune suav la ureche:

Will:

– Aura, mi-ar placea sa vizitez Europa de Est, intr-o zi. Am auzit ca e superba. As vrea sa ma duc in Transilvania sa vad castelul lui Dracula.

Aura:

– Ah, cand spun ca sunt din Romania, toata lumea mentioneaza de Castelul lui Dracula. Sa stii ca nu e atat de impresionant precum se spune.

Will:

– Dar ce legatura are Castelul lui Dracula cu Romania. Castelul lui Dracula nu e in Transilvania ?

Aura ( mi-ar fi placut sa-l iau nitel peste picior dar englezoii astia sunt sensibili rau la un altfel de umor decat cel negru.)

– Pai si Transilvia nu e o regiune din Romania, sir Will ?

Will:

– Transilvania e… o tara din Europa de Est. Nu ?

Uber cool!:) Sa mai spunem ceva de romani si cunostintele de geografie!

Back to London

Ieri seara am ajuns din nou „acasa”. Dupa o saptamana plina de intalniri suprinzatoare si petreceri peste petreceri, mi-a fost greu sa plec. Apoi, eu tin foarte mult la sarbatori. Cred ca sunt cele mai frumoase momente din an, momente pe care trebuie sa le petreci cu oamenii pe care ii iubesti. Si iata ca a trebuit sa plec chiar a treia zi de Pasti.

Am ajuns aseara pe la ora 19. M-am intalnit cu Lenny, am povestit cate ceva si apoi am iesit sa fac niste cumparaturi. Mi-am amintit instant de Romania si primaverile superbe pe care le petreceam cu prietenii, in oras. Mirosea a flori de mar, era o liniste mormantala si o racoare demna de primaverile tarzii din Romania.

Nu vreau sa dau ochii cu realitatea iar de maine incep „chestiile serioase” ca doar suntem maturi si responsabili.

De astazi am inceput sa fac jogging si sa mananc sanatos! O sa va povestesc la un moment dat si de ce. Pe curand!

Tara lui Piturca-Voda

– material publicat in Explore*. Aprilie, 2009

Am asistat la o promovare agresivă, cel puţin din partea televiziunilor, a meciului România-Serbia. Toatã lumea a vorbit despre asta de parcã echipa naţională încã mai este capabilã sã facã surprize plãcute. Iar Mutu e, vezi Doamne, bunul samaritean, salvatorul, Maradona din Carpaţi, Pele de la Piteşti, Adi Minune.
Mi se face tare silă! Şi-o sã vã dau câteva argumente.

Cum poate un selecţioner de echipã naţionalã să nu-I ia în lotul naţional pe golgeter-ul campionatului intern ori pe alţi câţiva jucători fenomenali din România ? Ce folos mai au alde Bănel la Steaua ori Cociş, Codrea , Ovidiu Petre şi alţii selecţionaţi la naţională? Ce folos mai are Piţurcă, de fapt ? Eu l-aş da afară în şuturi, l-aş trimite la amantă să vedem din ce îi mai cumpără Ralph Lauren-uri şi Range Roavere şi l-aş scuipa în ochi pentru toate afacerile nesimţite pe care le face cu Becali, în detrimentul echipei naţionale.

Echipa României nu merită Bănei, Cocişi ori Codri. Echipa naţională merită şi un Costin Lazăr, un Ionel Dănciulescu, îl merita şi pe Trică în anii când era genial la CFR CLUJ, un Bratu, jucători care ar fi dat orice numai să joace mondiale şi europene, aşa cum jucau, demult, mentorii lor din Generaţia de Aur.Echipa naţională de astăzi e plină de fiţe, orgolii ieftine şi jemanfichism cu carul. Şi-atunci, de ce m-aş uita eu român la nişte imbecili, la nişte mizerii de oameni care nu apar pe teren decât să-şi arate noul tatuaj şi noua tunsoare, care joacă fotbal doar pentru a-şi trimite tuta în Dubai şi a-şi atârna la mână şapte ceasuri de firmă, un fel de a ascunde murdăria şi prostia sub preş.

România nu are un Beckham, România are câteva sute de copii ieftine. Nu mai spun de Victorii Beckham. Dar diferenţa este cã Beckham e lovit cu gheata-n cap când nu e demn de terenul de fotbal pe când dacã strigã cineva la Mutu, îi sare-o ţarã-ntreagã-n cap de parca Mutu e Iisus şi a coborat din avion la Bucureşti să ne salveze pe noi, amãrâţii.

Meciul cu Serbia a fost o mare bãtaie de joc. Mã tem cã şi meciul cu Austria va fi la fel. Tocmai a început, mi-e ruşine că-mi pasă!Mi-e ruşine că în loc să vad un film bun ,mă uit la meci. Ca orice român, încã mai trãiesc cu speranţa că se poate.

http://www.exploremag.ro