Cornel Constantiniu, omul care a invins in lupta cu boala!

 „Mi-a fost dor de colegi, de scenă, de aplauze şi de public”

– interviu realizat in martie 2006

Prezenţa lui Cornel Constantiniu la Galaţi a bucurat sufletele admiratorilor. După cincisprezece ani de absenţă, artistul a oferit gălăţenilor un recital extraordinar în cadrul spectacolului „O lume, un cântec” dar şi o lecţie de viaţă demnă de urmat. Povestea unui învingător, în cele ce urmează.

– Cum v-aţi simţit pe scenă după o lungă perioada de pauză ?
Extraordinar. Mi-a fost dor de publicul gălăţean pentru că nu i-am mai văzut de aproape cincisprezece ani. Sunt fericit că am găsit acelaşi public dornic de muzică adevărată pentru că, din păcate, arta nu mai este respectată. Concertele în care publicul asistă fără să plătească bilet, se poartă total nerespectuos cu artistul de pe scenă şi nu se respectă nici pe sine, nu se numesc acte artistice. În această seară a avut loc un act de cultură la cote înalte şi sunt fericit că am avut puterea să onorez invitaţia domnului Jula.
– Sunteti artist. Cum ati reusit sa stati departe de scena si de admiratori ?
Am fost foarte îndurerat să stau departe de scenă şi de publicul acesta minunat, dar sunt împăcat cu faptul că am revenit pentru că încă mai am ceva de spus.
– Ce v-a ajutat să învingeţi boala? Publicul v-a fost alături ?
Tot timpul. L-am simţit alături de mine. Mi-am dat seama că mă doreşte. Şi eu îl doresc şi iată că m-am întors. Aici am cântat pentru prima dată după cumplita nenorocire peste care, mulţumesc Lui Dumnezeu, am trecut.
-Cum priviti show-biz-ul romanesc dincolo de scena, in calitate de spectator?
Ma doare foarte mult că in ultima vreme perioadă  nu mai este deloc respectată. Nu se mai ţine cont decât de imagine.. nu mai există artişti, totul s-a transformat într-o superficialitate în care eu nu vreau să mă implic. În această seară, artiştii de pe scenă au dovedit că se mai poate şi cânta nu numai mima. 
– Cât de mult l-a schimbat perioada de suferinţă, pe omul şi artistul  Cornel Constantiniu?
Ca artist nu m-a schimbat prea mult, dar ca om foarte mult. M-a marcat foarte puternic această boală, m-a sensibilizat extraordinar de mult … m-a schimbat în bine. Pot spune că tot răul a fost spre bine.
– Aţi avut puterea să  compuneţi în toată această perioadă ?
Nu, nu am compus, dar am scris cronici de festivale, cronici de teatru şi am  fost într-un fel aproape de lumea spectacolelor pentru că nu mi-a plăcut deloc ce se întâmplă şi nici acum nu îmi place.Am avut ocazia să mă exprim astfel şi m-a ajutat foarte mult. Am simţit că fac ceva pentru scenă.
– Cu siguranţă că după această pauză îndelungată aveţi multe să le transmiteţi oamenilor care v-au fost alături. Ce le-aţi ura gălăţenilor?
În primul rând sănătate pentru că este foarte importantă. Este condiţia de bază pentru ca un om să poată face ceea ce îşi doreşte. Am simţit acest lucru pe pielea mea. Le doresc puterea de a supravieţui într-o lume în care majoritatea şi-au pierdut orientarea şi multă fericire alături de cei dragi lor !

Aura Dajbog

www.vlg.sisnet.ro


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s