AuraVorbesteProstii

Florin Chilian încalcã cele… „zece porunci”

( afisul concertului cat si invitatiile au fost realizate cu profesionalism de catre Marian Marin si Tiberiu Ivan , Tiberiu Ivan si Marian Marin-  Galleria Creative Galati-www.galleriacreative.ro)

La prima vedere, un concert marca Florin Chilian pare sã fie  un fenomen bizar, menit sã-i scoatã din amorţealã pe pasionaţii de muzicã sau sã-i antreneze în atitudine pe snobii amatori. De altfel, solistul refuzã sã fie încadrat într-un tipar muzical pentru cã el însuşi este un nonconformist. Unii spun cã are curaj. Nimic mai adevãrat. Chilian nu se sfieşte sã spunã lucrurilor pe nume ori sã ironizeze o societate în care mulţi dintre noi au încetat sã mai creadã.
Vineri searã, gãlãţenii care au asistat timp de aproximativ trei ore la un spectacol de nota …„zece”, organizat în cele mai mici detalii de Fundaţia Naţionalã pentru Tineret , gãzduit de Club S şi susţinut cu profesionalism de cãtre  Florin Chilian, şi-au permis sã fie liberi. Au intrat repede în jocul artistului, au fredonat cu entuziasm fiecare  text ( solistul urãşte sã le numeascã„versuri”) şi chiar au comunicat cu acesta, fãrã menajamente.
Chilian nu pare sã  fi  gäsit izvorul la care se adapã floarea cea vestitã a muzicii româneşti, „vedetele” cãrora nu le mai ajungi la nas nici cu macaraua şi care susţin, câte trei-patru concerte pe searã…evident, playback. Natural, spiritual şi teribil de sincer, solistul a fascinat  publicul cu abilitãţile sale de a transforma fiecare piesã într-un spectacol, într-o „ecranizare” a vieţii de zi cu zi. Îi place sã valorifice lucrurile simple, lucruri pentru care avem o fobie şi pe care le gãsim mai puţin importante, adãugând o notã personalã, acel „ceva” ce poartã amprenta lui Florin Chilian.
Pe întreg parcursul recitalului nu s-a dezlipit de pachetul de ţigãri. Norii de fum i-au sporit inspiraţia şi i-au insuflat,  parcã, un aer boem. A cântat impecabil, s-a simţit în largul sãu şi le-a transmis aceastã stare şi fanilor care s-au dezlãnţuit pe acordurile de la „Cântecul avocatului”, „Chiar dacã”, „Iubi” şi „cea mai recentã piesã şi nu ultima”, cum a ţinut sã menţioneze, „Zece”.
Dupã dialogul deschis pe care l-a purtat cu publicul, în concert,  , a venit şi rândul presei gãlãţene sã-l descoasã pe „omul spectacol”, Florin Chilian. Întrebat fiind care sunt cele „zece” lucruri ce i-au marcat existenţa, acesta a replicat în stilul caracteristic:”Sunt doar patru, dar ca sã vi le spun va trebui sã vã ucid pe toţi”.
Un om şi-o chitarã. Un om şi-o poveste. Un om şi-un mare artist au adus un aer proaspãt peisajului muzical românesc, poluat şi populat de chipuri comerciale atât de conformiste. Cum ar spune criticii… „Fãrã Chilian am fi mai altfel… mai sãraci”.
Aura Dajbog

www.vlg.sisnet.ro
N.R: Mulţumesc in mod special  lui Tiberiu Ivan şi lui  Marian Marin pentru sprijinul acordat la realizarea acestui material.

„Ca sã vi le spun ar trebui sã vã ucid pe toţi”

Despre Florin Chilian poţi şi nu poţi sã vorbeşti. E omul extremelor. Naşte controverse dar parcã nu-i place sä fie mediatizat. Face presã dar nu vrea sã fie numit om de presã. Se iubeşte pe sine dar recunoaşte cã nu s-a mai întâlnit demult cu el insuşi. E conştient cã societatea în care trãieşte e o mizerie dar parcã n-ar vrea sã se implice prea mult în schimbarea ei. Susţine cã e egocentrist dar pe scenã dovedeşte cã poate sã molipseascã sute de oameni cu entuziasmul, talentul , sinceritatea şi umorul sãu debordant.
De la Florin Chilian am aflat cã-i inteligent ( doar conduce dialogul acolo unde-şi doreşte dumnealui;în plus, susţine cã-i bãiat isteţ) , cã-i cultivat ( doar îl citeste pe Nichita; de aici „21 de grame” ), cântã live demenţial ( pot spune sute de mii de oameni care l-au ascultat), are mesaj, atitudine şi… ceva în comun cu una din piesele celor de la Omul cu şobolani, pe care am încercat sã o adaptez situaţiei de faţã:”Sunt Florin Chilian şi îmi place de mine. Îmi place de mor”.
”Ai grijã ce întrebãri îmi pui cã-s bãiat isteţ”
- Cu ce scop a apãrut Florin Chilian în peisajul muzical românesc de astãzi ?
Nu a fost nimic premeditat. Ce, eu mi-am dorit sã ma nasc? Poate a fost un context favorabil dar nu şi  circumstanţele care au dus la apariţia mea pe piaţa muzicalã.
- Putem vorbi despre o schimbare în ce priveşte mentalitatea oamenilor din România, dupã aproximativ cinci ani de când publicul s-a familiarizat cu stilul dumneavoastrã ?
Da, oamenii au devenit ceva mai deschişi si poate mai critici vis-a-vis de ceea ce se întâmplã astãzi în societate. Au început sã priveascã altfel viaţa şi cred cã fac progrese din acest punct de vedere.
- Am observat cã e la modã sã fii altfel, cel puţin în materie de muzicã. Au apãrut tot felul de interpreţi care promoveazã ironia şi sarcasmul prin cântecele lor. De pildã, Mihai Mãrgineanu…
Îl ştiu pe Mihai de când eram mic. Ştiu ce stil de muzicã a cântat. El se inspirã din viaţa de mahala, preia cântece. Nu-l cunosc personal şi nici nu-mi place muzica lui.
- Îmi permit sã afirm cã sunteţi varianta masculinã a Adei Milea, muzical vorbind. Greşesc ?
Eu nu am egal. Nici feminin si nici masculin. Sunt unic (!)
( Proprietarul clubului unde a avut loc concertul intervine: „ Daţi-mi voie sã-l intreb pe Florin cum reuşeşte sã cânte douã ore încontinuu, în timp ce trupe scumpe, cântã 45 de minute, playback?”)
Douã ore ? Am început la nouã jumătate şi acum e ora 12. Mai mult de douã ore.
( Acelaşi domn :” Intrebaţi-l şi ce gen de muzicã face. Eu am vrut sã-l chem la festivalul de folk şi mi-a spus :”Da ce, bã? Eu cânt folk?”)
Pãi, ce? Eu cânt folk ?
- Poate… nu cântaţi folk dar acum sunteţi european şi asta vã ocupã tot timpul. Cum vã descurcaţi cu noul statut ? Cum aţi primit schimbarea ?
Mi se rupe. Schimbarea… eu mã schimb de douã-trei ori pe zi. Cum se spune, ultima picatura tot în chiloţi ajunge.
- Se spune cã artiştii sunt ceva mai boemi din fire. Pe de altã parte, se spune cã muzica şi arta , în general, îi uneşte pe oameni. Dacã am avea un parlament format numai din artişti, lucrurile în societate, s-ar schimba în bine ?
Fereascã Dumnezeu! Niciodatã, sub nicio formã! N-aţi vãzut câţi artişti sunt prin parlament, cât sunt de penibili şi cât de prost merg toate lucrurile în ţara asta ?
- Şi cum ar fi dac-ar fi Florin Chilian preşedinte?
Ar fi mai rãu decât e acum cu Bãsescu. Sunt suficienţi oameni de nimic prin parlament, sunt suficienţi oameni care nu meritã sã conducã o ţarã. Eu rãmân la ceea ce-mi place sã fac acum. Şi ce-mi place sã fac acum e muzica. Eu câstig bine din asta, suficient de mult încât sã-mi creez o situaţie şi pentru viitor. Am tot observat fenomenul politicã, în calitate de jurnalist. În momentul de faţã sunt editorialist la Jurnalul Naţional unde consemnez rubrica „21 de grame”. Sunt acolo, cu Tucã.
- Mulţi artişti susţin cã din muzicã se câştigã foarte prost.
Nu aş asocia cuvântul „mulţi” cu substantivul „artişti”. Care-s ãia ?
- E adevãrat, unele  trupele de astãzi sau unii solişti  nu meritã sã fie numiţi aşa. Ideea este cã sunt foarte în vogã şi te aştepţi sã câştige colosal de mult. Când îi intrebi, însã, mai au puţin şi-ţi cer bani împrumut. Sãracii…
Eu o sã câştig luna asta fix 10.000 de euro. Urmeazã sã am alte cinci spectacole, luna asta.
( Aceeaşi persoanã intervine:”Intrebaţi-l şi ce-o sã facã pe 10 mai, la anu’… un concert cu o orchestra simfonicã n spate… )
- Nu vreţi sã ne dezvãluiţi mai multe detalii, poate chiar exclusivitate? Sã fie vorba despre un concert de anvergurã?
Pe 10 mai 2007, afarã de faptul cã va fi Ziua Regelui, am pregãtit şi eu o suprizã. Dacã-i de anvergurã sau nu…asta-i lãsãm pe critici sã decidã. De unde sã ştim noi ?Mai e mult pana atunci
- Nu existã criticã muzicalã în România
De ce nu ?
- Numiţi-mi dumneavoastrã un critic suficient de convingãtor şi suficient de bine pregãtit încât sã-şi permitã sã vorbeascã despre industria muzicalã de astãzi. Sau poate o publicaţie…
Or fi…
- În ce relaţii sunteţi cu Horia Moculescu. De curând a lansat  câteva afirmaţii mai putin pozitive, în ce vã priveşte.
E un idiot.(!). Ce fel de afirmaţii ?
- Susţinea cã nu aveţi ce cãuta pe scenã din moment ce însuşi dumneavoastrã aţi declarat cã nu vã pricepeţi la muzicã.
Da, asta am declarat şi am fost sincer.
- Cea mai recentã piesã, foarte apreciatã de public, se pare, se numeşte „Zece”. Care sunt cele zece lucruri, zece întâmplãri care v-au marcat existenţa atât ca om cât şi ca artist ?
Sunt doar patru. Ca sã vi le spun ar trebui sã vã ucid pe toţi.

A consemnat :Aura Dajbog

www.vlg.sisnet.ro

Parazitii, „antivedete perfect promovate”
Oamenii cu adevãrat valoroşi au curajul sã se exprime în orice situaţie. Important este CUM transmit mesajul şi mai ales CUM este primit de public. Trupa Paraziţii luptã cu sistemul dar şi cu ei înşişi de mai bine de 10 ani. Ombladon, Chelloo şi FreaKaDaDisk recunosc cã de atunci nu s-au schimbat multe în societatea româneascã dar nu au de gând sã renunţe.Se bucurã de susţinerea unor oameni de culturã importanţi din România şi au un mesaj bine conturat :JOS CENZURA.Cum ar spune cei de la Omul cu sobolani:”va rugam sa va reveniti,va rugam sa va spalati pe dinti,va rugam insistent sa nu mai fiti atat de cuminti”!Va rugam sa citit cele ce urmeaza.Parazitii in efect!
-  E la moda sa te pui in cap si sa pledezi pentru necomercial fara nici un fundament.E chiar atat de greu sa fii sincer, in show-biz-ul de astazi ?
Ombladon:Noi suntem o trupa underground si vindem foarte bine. Provenim din familii modeste şi am muncit ca sã ne câştigãm singuri banii. Nu am facut compromisuri, nu ne-am declarat comerciali sau necomerciali.
Cheloo: Asta-i o porcarie. Lasa-ma frate sa-mi fac treaba… stii cum e, mai multe fapte si mai putine vorbe! Degeaba-ti spun eu tie acum chestii misto sa te impresionez si sa dau bine la interviu daca, de fapt eu imi bag pula dupa aia si fac totul pentru bani.. Banii te ajuta sa pui in practica niste idei.
- Ati cantat in deschiderea concertului 50Cent la Bucuresti. Eu gasesc asta un compromis sau un mod de afirmare… total inutil pentru o trupa cu notorietatea voastra. Exagerez ?
Cheloo : Tu ai fi refuzat ? 50Cent este un artist prestant în afarã şi cred cã dã bine la dosarul oricãrei trupe din România. De altfel foarte mulţi au spus cã noi am susţinut adevãratul spectacol din acea searã, programul nostru a prins mai bine la public.
-Asadar, aveti in plan o relansare pe plan international. Si voi, Brutus ?
Ombladon : Avem deja schiţate câteva piese în limba englezã. Încercãm sã vedem ce iese. Singurele featuring-uri pe viitorul album Paraziţii vor fi Ombladon feat. Chelloo, Chelloo feat. Ombladon, Ombladon feat Freakadadisk pentru cã nu mai vrem sã mai avem de-a face profesional vorbind cu celelalte trupe româneşti. Am încercat sã facem o gaşcã mai mare dar unii artişti ne-au dovedit cã ,omeneşte ,sunt un 0 barat Uita-te la Bitza ! Avem de gand sa ramanem niste « pain in the ass » multa vreme de acum incolo…cel putin pentru CNA si altii ca ei
- Bitzã nu a fost niciodatã un artist hip-hop autentic. El provine de la o trupã de muzicã etno…
Noi l-am transformat  în aşa fel încât sã fie un artist hip-hop cu acte în regulã ,cum se zice. Alãturi de noi dãdea bine.
- Cu Europa cum sta treaba ? Parazitii europeni. Hai ca suna bine ! Ce se va-ntampla cu societatea romaneasca odata cu faimoasa integrare ?
Ombladon : Ne doare-n pula ! Atunci când vom intra în Europa cu fruntea sus şi nu ca nişte gunoaie,vom fi mândri cã suntem români şi cã suntem acceptaţi în organizaţia asta. Pânã atunci nu ne interereseazã ! Încã de acum trei ani ,în piesa « Jos Cenzura », am subliniat faptul cã « România intrã-n Europa doar cu numele ». Nu s-au schimbat multe între timp în concepţia noastrã, pentru cã nu s-a schimbat nimic în societate.
- Revenind la mesajul Parazitii, mi se pare ca publicul nu mai afiseaza acea respingere vis-a-vis de vocabularul vostru… bogat in vulgaritati. E musai sa injuri ca sa evidentiezi cat de murdara e societatea ?
Cheloo : Oamenii care considerã versurile noastre licenţioase sunt nişte ipocriţi. Crezi cã ei nu vorbesc aşa acasã ? Ne tot ascundem dupã…degetul mijlociu.
- Oameni fiind, bãnuiesc cã aveţi în gând sã vã întemeiaţi o familie . Copiii voştri vor asculta Paraziţii ?
FreakaDaDisk : Cheloo se grãbeşte sã se însoare.
Ombladon : Copiii noştri nu vor asculta Paraziţii pânã la 18 ani Glumesc, normal. Nu are rost sã le interzicem asta mai ales cã în casã se vorbeşte la fel. Varsta cea mai potrivitã pentru ca ei sã asculte şi sã descopere cultura  hip-hop ar fi un 13-14 ani. Nu ar fi ceva ieşit din comun ca ei sã afle despre modul cum ne refulãm în muzicã. Ar fi culmea sa ne dicteze astia de la CNA si cum sa ne educam copiii.
- În piesele voastre susţineţi cã sunteţi nişte oameni normali cu un venit normal. Care este adevãrul ? Oamenii se aşteaptã sã vadã  la televizor vila, piscina si eventual câteva maşini de lux…
Cheloo: Chiar suntem nişte oameni normali. Trãim din muzicã şi asta cred cã spune totul despre noi. În România nu te îmbogãteşti dacã trãieşti din muzicã. Nu avem de gând sã facem avere sau sã ocupãm locurile altora în topul celor bogaţi. Suntem multumiţi, financiar, cu  ce avem acum şi facem parte din clasa socialã medie.Sã zicem cã noi câştigãm cam cât câştigã un român plecat la muncã în Germania, Italia sau Spania, numai cã existã o diferenţã, aceea cã scoatem bani fãcând ceea ce ne place.
- Aţi avut o colaborare fructuoasa cu Viţa de vie, in trecut. In ultima vreme…relatia pare sa se fi racit… ce s-a intamplat ?
Ombladon :Nu s-a întâmplat nimic rãu. Suntem prieteni cu Viţa de vie şi le-am spus-o şi lor : « În momentul de faţã nu ne place ce faceţi ». Nu ştim de unde aceastã transformare a lor dar ne amintim cu plãcere de concertele pe care le susţineam împreunã. Pentru fiecare în parte aveam pregatite câte şase, şapte melodii în premierã. Probabil cã mulţi işi amintesc de acea perioadã. Şi nu neapãrat dintre fanii Viţa sau Paraziţii.
- Ne-aţi promis o colaborare cu trupa Phoenix. Nu s-a mai auzit nimic, însa…
Cheloo: Sunt doi ani de atunci. Propunerea a venit din partea lor. În ultima vreme nu am avut suficient timp cât sã ne concentrãm asupra acestui proiect. Nici ei nu ne-au mai contactat dar asta nu înseamnã cã nu va exista o colaborare Phoenix- Paraziţii. Toate la timpul lor!

A consemnat : Aura Dajbog

www.vlg.sistnet.ro

Materialul a aparut si in numarul 0 Explore*-www.exploremag.ro

Eurofobie sau indiferenţã ?
„România intrã-n Europa… doar cu numele” (?!)
Interesul mass-mediei privind integrarea României în Uniunea Europeanã a fost alimentat de-a lungul anilor, de speculaţiile privind schimbãrile mai mult sau mai puţin pozitive pentru societatea româneascã. Show-urile de televiziune au dezbãtut îndelung acest subiect iar politicienii dornici de imagine şi notorietate şi-au dat cu pãrerea, susţinând, evident, acest pas important din punct de vedere istoric, politic şi social pentru România.
Lucrurile sunt cu mult mai complexe decât par şi cu acest scop, statul român a decis sã informeze masele cu privire la implicaţiile integrãrii. Chiar şi aşa, oamenii sunt sceptici iar artiştii români… de asemenea.În pofida faptului cã sunt consideraţi a fi o categorie  umanã boemã, unii dintre ei  promoveazã, prin muzicã, film sau teatru un mesaj  puternic menit sã schimbe mentalitãţi  şi sã aducã în atenţia noastrã „o nouã stare, o schimbare” a ceea ce înseamnã NOI şi SOCIETATEA. Paraziţii, de pildã, sunt un nume reprezentativ pentru mesajul social transmis prin muzicã. Au avut curajul sã se exprime în orice situaţie şi  luptã cu sistemul de mai bine de zece ani. S-a schimbat ceva în societate,  de atunci ? Integrarea României este un pas înainte pentru români ? Fãrã menajamente, cei trei membri ai formaţiei işi susţin punctul de vedere: „Atunci când vom intra în Europa cu fruntea sus şi nu ca nişte gunoaie,vom fi mândri cã suntem români şi cã suntem acceptaţi în organizaţia asta. Pânã atunci nu ne interereseazã ! Încã de acum trei ani ,în piesa « Jos Cenzura », am subliniat faptul cã « România intrã-n Europa doar cu numele ». Nu s-au schimbat multe între timp în concepţia noastrã, pentru cã nu s-a schimbat nimic în societate ».Nici Cristi Minculescu, solistul legendar al trupei Iris, nu vede cu ochi buni integrarea şi este radical în afirmaţii: « Integrarea României în Uniune nu certificã nimic pentru nimeni în niciun domeniu. Ne aşteaptã o perioada cumplita ».
Muzica şi arta  sunt singura manierã de a-i apropia pe oameni, fapt dovedit de artiştii români care au reuşit sã se impunã pe marile scene ale lumii în producţii muzicale şi cinematografice de zile mari. De altfel, ei sunt adevãraţii ambasadori ai României. Trupa Sistem le-a cântat nemţilor atât de revelion cât şi de Ziua Europei iar Mihai Trãistariu s-a bucurat de un succes fulminant anul trecut în majoritatea ţãrilor Europei, începând anul în forţã cu distincţia pentru „Cea mai bunã voce masculinã din istoria Eurovision-ului”. Maia Morgenstern, Oana Pelea şi Monica Bârlãdeanu au dus numele României peste ocean, fiind protagonistele unor producţii cinematografice produse la Hollywood iar Medeea Marinescu i-a fascinat pe francezi cu rolul din „Je vous trouve tres beau”( „Fata din est”,tradus idiomatic în limba românã). Cu aşa artişti, e pãcat sã nu fii mândru, mãcar pentru câteva clipe ,cã eşti român.
Aura Dajbog

www.vlg.sistnet.ro

How to EXPLORE GALLERIA CREATIVE SHOP

A fi sau a nu fi… comercial
Riscul de a face altfel de… publicitate
Dacã pânã acum câtţva ani, stilul de publicitate promovat în media româneascã era unul simplist, lipsit de mesaj şi substanţã, astãzi agenţiile româneşti se întrec în idei şi spot-uri cât mai captivante cu putinţã. Nu existã secrete când vine vorba de promovarea unui produs ci doar idei, muncã, seriozitate şi perseverenţã. Când toate acestea se materializeazã undeva în provincie, lucrurile încep sã se complice.
Primul  „boutique de creaţie”din Galaţi,  aşa cum îl numesc cei doi proprietari Marian Marin si Tiberiu Ivan, a fost infiinţat cu scopul de a spulbera monotonia promovatã intens în media gãlãţeana, o alternativã la tot ce-nseamnã PUBLICITATE. Nu e uşor sã te impui cu un concept diferit dar meritã sã fii altfel. Cel putin aşa ne spune Marian Marin, în cele ce urmeazã.
- În prezent, România stã bine la capitolul „advertising”. Se investeşte, copywriter-ii au idei interesante iar lucrurile par sã evolueze din acest punct de vedere. Cum stau lucrurile în provincie?
Cred cã depinde de zonã. În Transilvania se face advertising mai bine decât în Bucureşti, pe bani mai puţini. În Moldova, numai Iaşul stã bine. La Galaţi e rãu de tot!
- Aţi reuşit sa promovati un concept greu de digerat pentru publicul larg şi aici mã refer la forma de a face reclamã prin acele print-uri afişate  în toaletele restaurantelor din Galaţi. Cât este publicul de receptiv la aceastã formã de promovare?
Ştii ce-a zis lumea? WOW!!! Super! Ne spuneau prietenii prietenilor cã au vãzut afişele şi au fost foarte încântaţi / impresionaţi / entuziasmaţi….bla-bla-bla. N-a mers. Conceptul este super, este o idee a americanilor; la ei merge foarte bine. A ajuns mai apoi în Europa şi acum cativa ani , în Romania, la Bucureşti. Şi merge de rupe la Bucureşti! În Galaţi…linişte. Am primit maxim 5 telefoane cu cerere de ofertã. NU vreau sã cred cã gãlãţenii au mintea încuiatã. Pentru cã nu-i aşa. Patronii au mintea incuiatã. Nu toţi, majoritatea.
- Aveţi competiţie printre celelalte firme care se ocupã cu promovarea şi crearea de spoturi publicitare ?
Noi suntem shop de creaţie (n.r. magazin de creaţie),locul unde te duci, spui oamenilor de-acolo ce ai pe suflet (firma ta/brandul tau/produsul tau) iar ei încearcã sã te ajute. Te ajutã sã-ţi faci produsul cunoscut, apreciat, cumpãrat. Te ajutã sã faci bani. În Galaţi sunt foarte multe firme care fac PRODUCŢIE publicitarã. Casete luminoase, cãrţi de vizitã, decorãri auto…nu vreau sã fiu rãu, de aceea nu mai continui aici….
- E riscant sã fii altfel, în România, chiar şi în materie de publicitate ?
Iarãşi, depinde unde eşti. La Galaţi e riscant.
- Ce forme de reclamã aleg patronii gãlãţeni aşa încât sã-şi promoveze firma sau produsul ?
Producţia publicitarã. Din acest motiv sunt şi multe firme care fac producţie. Omul vine, îi faci un layout,o schemã. Nu conteazã dacã se pliazã pe afacearea lui ceea ce-i faci tu acolo, el zice ok,  apoi faci caseta luminoasã sau ce-i faci tu. Noi nu lucrãm asa. Dar ce facem noi..nu se vinde (prea bine).
- Care sunt criteriile de care se ţine cont pentru întocmirea unui spot publicitar ?
Sunt manuale întregi care descriu aceste criterii. La case mai mari, sunt anumiţi paşi care trebuiesc fãcuti, pânã la conceptul final. Cercetare de piaţã, analize, poziţionãri, inţelegerea produsului, creaţie, producţie….
Aura Dajbog

www.vlg.sisnet.ro

EXPLORE, o noua provocare pentru Galleria Creative
N-ai mai vazut asa ceva! Un proiect de anvergura al carui produs finit va ajunge , in curand, si la tine! Yuhuhu!!!! Iata ca pot afisa atat coperta revistei EXPLORE cat si “Cuvantul inainte”. Watch this!

Coperta finala a revistei EXPLORE

Coperta initiala a revistei EXPLORE ( imi place de mooooorrr…mor mor)

Cuvant inainte

Buzdugan si Morar  demonteaza ideile preconcepute

„ Daca oamenii nu ar urmari „emisiuni proaste”, ele nu ar  mai exista !”

„Antivedetele perfect promovate” au reusit sa-i surclaseze pe cei care-si recunosc slabiciunile fata de luminile reflectoarelor. Publicitatea negativa e metoda ideala de a te face cunoscut iar atitudinea boema, de megastar contribuie la imaginea implacabila, demna de micul ecran pe care si-o doreste orice vedeta de astazi. A fi sau a nu fi comercial e intrebarea la care au raspuns, cu amabilitate, Buzdugan si Morar.
- In Romania, a devenit o moda sa apari la televizor, sa moderezi diverse emisiuni, sa faci muzica… intr-un cuvant, sa fii vedeta. Pana si actorii de teatru sau film isi doresc o cariera in mass-media. E bine ?
D. Buzdugan: E un atac la adresa mea ? Glumeam! Eu sunt actor de profesie. Imi amintesc cu placere, pentru ca tot suntem la Galati, de anii de studentie cand veneam aici cu diverse reprezentatii impreuna cu trupa de teatru pentru studenti din Iasi.
Am ajuns la concluzia ca divertismentul din Romania are nevoie de actori, de oameni care stiu sa-si joace bine rolul si nu mi se pare nepotrivit sa apara la televiziune moderand emisiuni sau…jucand in sitcom-uri. Acum, depinde si de talent si profesionalism. As fi impotriva celor care n-au nimic in comun cu asta si care se incapataneaza sa ocupe grila de programe, fara sens.
M. Morar: Nu e relevant sa  faci jurnalism ca sa ajungi sa faci televiziune sau presa in general.
- Intr-un fel sau altul, prin emisiunea voastra, promovati petele de culoare din mass-media. Faptul ca o pomeniti deseori pe Oana Zavoranu duce la o crestere uriasa a popularitatii sale.
M.Morar: Depinde… intentia noastra nu este sa o promovam pe Oana Zavoranu sau pe altii ca ea nici intr-o maniera fasta, nici intr-o maniera nefasta. Suntem mai mult decat constienti de faptul ca fara aceste personaje, emisiunea noastra ar fi monotona. Ascultatorii nostri sunt interesati de aceste subiecte iar noi incercam sa destindem atmosfera si sa le prezentam intr-o forma cat mai amuzanta.
- Si daca pentru o zi, ar disparea din peisaj Oana Zavoranu iar Andreea Banica de la Blondy s-ar retrage din muzica, ce ati promova pe radio ?
M.Morar: Am observat ca-n ultima vreme se pune accentul pe oamenii simpli, oameni care au multe de spus si o experienta de viata mai mult decat vasta. Acum, sa nu se-nteleaga ca vedetele sunt prioritatea noastra. Dar ele vand, ele fac divertismentul, ele atrag atentia.
D. Buzdugan: Nu-mi place snobismul pe care il afiseaza multi in ziua de astazi privind calitatea emisiunilor radio sau tv care fac rating Daca oamenii nu le-ar urmari, ele nu ar exista. Asta inseamna ca e foarte probabil ca 99% dintre cei care le contesta vehement, sa fie macar o data pe luna telespectatorii show-ului respectiv sau ascultatorii emisiunii radio in cauza.
- Ati reusit sa-i depasiti ca rating pe colegii de la Kiss Fm, carcotasii. Nu putini sunt cei care spun ca ati imitat formatul lor de emisiune. Media a nascocit diverse dispute intre voi, voi nu ati vrut sa comentati relatia pe care o aveti cu ei in prezent iar Misu ne-a marturisit ca l-ati felicitat de ziua sa si ca relatia voastra este foarte normala. Care este adevarul ?
D. Buzdugan:Nu se pune problema astfel. Formatul este asemanator dar fiecare-si face datoria in felul sau. Faptul ca Gabi Jugaru face farse nu inseamna ca m-a imitat pe mine si ca suntem in conflict, de exemplu. Situatia este aceeasi si in cazul emisiunilor noastre, concurente, e adevarat.
Nu avem motive sa fim suparati unii pe altii sau sa ne duelam in mod grosolan. Suntem colegi si luptam, asa cum am mai spus, fiecare pe teritoriul sau, cu propriile arme.
- La Galati ati  venit de nenumarate ori in calitate de prezentatori ale unor spectacole in aer liber. Pentru un artist, acest tip de spectacole nu sunt o mandrie. Cum stau lucrurile in ce priveste niste moderatori radio ?
M. Morar: Noua ne place teribil de mult sa comunicam cu publicul si consideram aceste iesiri, o ocazie de a-i cunoaste pe cei care ne sunt alaturi in fiecare dimineata.
- Internetul a inceput sa devanseze celelalte surse media de informare. Incotro se-ndreapta radio-ul, cel putin in Romania ? Putem sa speram la o forma de radio ceva mai interactiva, cu muzica diversa, mai putin comerciala ?
M.Morar: Nu e cazul sa visam la muzica underground prezenta pe radio. Asta nu inseamna ca renegam existenta acestui gen de muizca…radio-ul este, prin excelenta, o sursa interactiva de divertisment desi lucrurile se pot imbunatati.  Nu cred ca internetul va reusi sa devanseze intr-atat de mult televiziunea sau radio-ul incat sa incepem sa ne temem pentru cariera noastra sau sa schimbam radical grila de programe.  Oamenii privesc uneori lucrurile intr-un mod radical si uita ca orice schimbare isi are si perioada de tranzitie, perioada care te ajuta sa te ordonezi si sa fii pregatit pentru ce urmeaza. In Romania.. tranzitia de comunism la democratie… dateaza de multi ani iar lucrurile par sa se miste cu greu. Pana cand se va schimba ceva si in radio-ul din Romania cred ca vom avea suficient timp sa spunem tot ce avem de spus, noi Buzdugan si Morar.

Text si foto: Aura Dajbog

www.vlg.sisnet.ro